19th CENTURY CHOLERA EPIDEMICS IN THE BISTRIȚA REGION
Accepted
25 March 2026
Available Online
15 March 2013
Abstract
THE NINETEENTH CENTURY BROUGHT TO THE POPULATION OF TRANYLVANIA A NEW EPIDEMIC OF MEDIEVAL TYPE, COMING FROM THE EAST, CALLED CHOLERA THAT FLAGELLATED PEOPLE AND CREATED PANIC IN ALL SOCIAL ENVIRONMENTS. THE BISTRIȚA REGION WAS AFFECTED BY ALL FOUR EPISODES OF CHOLERA AND HAD A HIGH MORTALITY RATE. THIS PAPER TRIES TO PRESENT SOME OF THE MEASURES IMPOSED LOCALLY TO STOP THE SPREAD OF THE DISEASE AND THE POPULATION‟S ATTITUDE TOWARD DEATH. ARCHIVAL DOCUMENTS AND REPORTS OF A LOCAL DOCTOR SHOW THE PICTURE OF OVER WHELMED AUTHORITIES. ALTHOUGH CHOLERA COULD NOT BE CONTROLLED BY THE AUTHORITIES IN THE TRANSYLVANIAN SPACE, FOLLOWING THE STRUGGLE MORE MEDICAL PERSONNEL WAS FORMED AND SEVERAL WORKS ABOUT HYGIENE AND MEDICINE WERE WRITTEN.
Keywords
CHOLERA
LAUS
QUARANTINE
PRIESTS
HYGIENE
Full Text
The body of this article is intentionally hidden on the public page. Please use the PDF reader or the PDF download for the complete text.
References
[1]
Arhivele Naționale - filiala Bistrița, fond: Colecția registrelor de stare civilă 1682 - 1967.
[2]
Arhivele Naționale - filiala Bistrița,fond: Oficiul parohial ortodox român Susenii Bârgăului.
[3]
Arhivele Naționale - filiala Bistrița,fond: Protopopiatul ortodox român al Bistriței (1789-1953).
[4]
Arhivele Naționale - filiala Bistrița, fond: Regimentul II românesc de la graniță nr.17, Pachet II.
[5]
Arhivele Naționale – filiala Cluj-Napoca, fond: Primăria orașul Bistrița, Subgrupa II a. Publications:
[1]
Amon von Treuenfest, Gustav, Ritter . Gheschihte des K. K. Infanteries - Regimentes nr. 50...1762 bis 1850 Zweites Siebenbürger Romanen -Grenz- Infanterie-Regiment nr.17 . Wien: Das Regiment, 1882.
[2]
Berca, Constantin; Babeș Vincent; Soare, Cornel . Fața nevăzută a lui Marte. București:Militară, 1991.
[3]
Buta, Mircea, Gelu; Pupeză, Magda . ―Aspecte ale asistenței medico -sanitare, din ținutul Năsăudului în timpul regimentului de graniță (1762 -1851).‖ File de Istorie 3 (1974): 147-153.
[4]
Brătescu, Gheorghe; Cernovodeanu, Paul. Biciul holerei pe pământ românesc. O calamitate a vremurilor moderne. București: Academiei Române, 2002.
[5]
Buzilă, Ștefan. ―Documente bisericești.‖ Arhiva Someșană 18 (1936): 398-446.
[6]
Ghițan, Teodor. ―Istoricul spitalelor din Bistrița. Spitale, azile de bătrâni și lazarete în Bistrița medievală (1291-1848/49).” Clujul Medical 1 (1972): 198-210.
[7]
Ghițan, Teodor . “Istoricul spitalelor bistrițene în perioada burgheză (1848/49 - 1918).‖ Clujul Medical 2 (1972): 603-614.
[8]
Ghițan Teodor; Filipoiu, Onisim . ―Organizarea sanitară a districtului autonom românesc al Năsăudului între anii 1861 -1876‖, în Momente din trecutul medicinii. Studii note și documente, edit by: Gheorghe Brătescu, 411 -413. București: Medicală, 1982.
[9]
d`Herelle, Félix. L` étude d` une maladie - Le choléra. Lausanne: F. Rouge & Cie, S.A, 1946.
[10]
Izsák, Samuil . ―Îndreptarul românesc pentru paza împotriva holerei destinat personalului carantinelor din Transilvania și Planum Instituti Contumatia lis (1831)‖ în Din istoria luptei antiepidemice în România. Studii și note, edit by: Gheorghe Brătescu, 281-286. București: Medicală, 1972.
[11]
Mora, Ofelia. ―Considerații asupra epidemiei de holeră din 1873 în Transilvania‖, Buletinul cercurilor științifice studențești, arheologie-istorie, 3 (1997): 109-114.
[12]
Retegan, Simion. ―Un flagel de tip medieval în Transilvania: epidemia de holeră din 1866‖, în Sabin Manuilă- Istorie și demografie, edit by: Sorina Bolovan și Ioan Bolovan, 200-206. Cluj-Napoca: Fundația cultural română, 1995. March 2013
[13]
Pervain, Iosif; Ciurdariu, Ana; Sasu, Aurel. Românii în periodicele germane din Transilvania. 1778-1840. Bibliografie. București: Științifică și Enciclopedică,1977.
[14]
Stoica, Simeon. Tratat al bolilor acute și infectătoare. Sibiu: tiparul lui W. Krafft, 1891.
[15]
Tivadar, Adrian. Contribuții la istoria alimentării cu apă a orașului Bistrița. Târgu Mureș: Tipomur, 1995.
[16]
Tudor Vasile; Istrati, Ioan. Variola. Holera. București: Militară,1970.
[17]
Uilăcan, Iosif. ―Cimitirele românești din Bistrița la sfârșitul secolului al XIX -lea” Revista Bistriței, XXIV( 2010): 367-383.
[18]
Vulcan, Iosif, Familia. 11 din 12/24 martie (1867).